OG 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila

Daca te intereseaza aceasta ordonanta poate vrei sa citesti si articolul legat de aceasta.

 

Guvernul României

Ordonanta de urgenta nr. 51 din 21/04/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civila

Text actualizat la data de 27.10.2008. Include modificarile din Legea nr. 193/2008 publicata în MOF nr. 723 din 24/10/2008.

  CAPITOLUL I  Dispozitii generale

  Art. 1. – Ajutorul public judiciar reprezinta acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal la actul de justitie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara, inclusiv pentru executarea silita a hotarârilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.

   Art. 2.(1) Prezenta ordonanta de urgenta este aplicabila în toate cazurile în care se solicita ajutor public judiciar în fata instantelor judecatoresti sau a altor autoritati cu atributii jurisdictionale române de catre orice persoana fizica având domiciliul sau resedinta obisnuita în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

   (2) Pentru a determina daca solicitantul are domiciliul pe teritoriul României se aplica legea româna. În cazul în care solicitantul nu are domiciliul pe teritoriul României, pentru a se stabili daca acesta are domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru se aplica legea statului membru în cauza.

   (3) Stabilirea domiciliului sau a resedintei obisnuite se determina în functie de data depunerii cererii de ajutor public judiciar.

   Art. 21.(1) Prezenta ordonanta de urgenta este aplicabila si în cazul cererilor formulate de persoane fizice care nu au domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul României ori al altui stat membru al Uniunii Europene, în masura în care între România si statul al carui cetatean este solicitantul sau pe al carui teritoriu îsi are domiciliul exista o legatura conventionala care contine dispozitii referitoare la accesul international la justitie.

   (2) Pentru statele cu care România nu are legaturi conventionale, accesul international la justitie poate fi acordat în baza curtoaziei internationale, sub rezerva principiului reciprocitatii.

   Art. 3. – Ajutorul public judiciar prevazut de prezenta ordonanta de urgenta se acorda în cauze civile, comerciale, administrative, de munca si asigurari sociale, precum si în alte cauze, cu exceptia celor penale.

   Art. 4. – Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în conditiile prezentei ordonante de urgenta, orice persoana fizica, în situatia în care nu poate face fata cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice în vederea apararii unui drept sau interes legitim în justitie, fara a pune în pericol întretinerea sa ori a familiei sale.

   Art. 5.(1) În sensul prezentei ordonante de urgenta, prin familie se întelege sotul/sotia, copiii sau alti descendenti în linie dreapta în vârsta de pâna la 18 ani aflati în întretinerea solicitantului, precum si copiii sau alti descendenti în linie dreapta în vârsta de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, daca se afla în continuarea studiilor si în întretinerea solicitantului.

   (2) În sensul prezentei ordonante de urgenta, se considera membru al familiei si persoana care are domiciliul ori resedinta comuna si gospodareste împreuna cu solicitantul, copiii sau alti descendenti în linie dreapta ai acesteia în vârsta de pâna la 18 ani aflati în întretinerea solicitantului, precum si copiii sau alti descendenti în linie dreapta în vârsta de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, daca se afla în continuarea studiilor si în întretinerea solicitantului.

  CAPITOLUL II  Formele ajutorului public judiciar si conditiile de acordare

 Art. 6. – Ajutorul public judiciar se poate acorda în urmatoarele forme:

   a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentarii, asistentei juridice si, dupa caz, a apararii, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justitie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumita în continuare asistenta prin avocat;

   b) plata expertului, traducatorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviintarea instantei sau a autoritatii cu atributii jurisdictionale, daca aceasta plata incumba, potrivit legii, celui ce solicita ajutorul public judiciar;

   c) plata onorariului executorului judecatoresc;

   d) scutiri, reduceri, esalonari sau amânari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silita.

   Art. 7. – Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevazute la art. 6, fara a putea depasi, în total, în cursul unei perioade de un an, suma maxima echivalenta cu 12 salarii minime brute pe tara la nivelul anului în care a fost formulata cererea de acordare.

   Art. 8.(1) Beneficiaza de ajutor public judiciar în formele prevazute la art. 6 persoanele al caror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaza în întregime de catre stat.

   (2) Daca venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avanseaza de catre stat în proportie de 50%.

   (3) Ajutorul public judiciar se poate acorda si în alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natura sa îi limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost al vietii dintre statul membru în care acesta îsi are domiciliul sau resedinta obisnuita si cel din România.

   Art. 81. – Ajutorul public judiciar se acorda, potrivit prezentei ordonante de urgenta, independent de starea materiala a solicitantului, daca prin lege speciala se prevede dreptul la asistenta judiciara sau dreptul la asistenta juridica gratuita, ca masura de protectie, în considerarea unor situatii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut si altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acorda fara îndeplinirea criteriilor prevazute la art. 8, dar numai pentru apararea sau recunoasterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legatura cu situatia speciala care a justificat recunoasterea, prin lege, a dreptului la asistenta judiciara sau la asistenta juridica gratuita.

   Art. 9. – La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizatii, onorarii, rente, chirii, profit din activitati comerciale sau dintr-o activitate independenta si altele asemenea, precum si sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile si obligatiile de întretinere.

   Art. 10. – Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea partii sau prin îmbunatatirea starii sale materiale pâna la un nivel care sa îi permita sa faca fata costurilor procesului.

   Art. 101. – Prezentul capitol nu aduce atingere prevederilor instrumentelor comunitare sau tratatelor internationale încheiate cu statele nemembre ale Uniunii Europene, care contin prevederi referitoare la angajamentele asumate de România privind accesul international la justitie în materie civila, obligatoriu, total si gratuit.

   CAPITOLUL III  Competenta si procedura de acordare a ajutorului public judiciar

   SECtIUNEA 1  Dispozitii comune

  Art. 11.(1) Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adreseaza instantei competente pentru solutionarea cauzei în care se solicita ajutorul; în cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotarâri, cererea este de competenta instantei de executare.

   (2) În cazul în care instanta competenta nu se poate stabili potrivit alin. (1), competenta este judecatoria în a carei circumscriptie teritoriala îsi are domiciliul sau resedinta solicitantul.

   (3) Daca ajutorul public judiciar este solicitat într-un proces în curs, cererea sau, dupa caz, cererile de acordare a ajutorului public judiciar se solutioneaza, daca legea nu prevede altfel, de completul învestit cu solutionarea cererii principale.

   Art. 12.(1) Ajutorul public judiciar se acorda oricând în cursul judecatii, de la data formularii cererii de catre persoana interesata, si se mentine pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat.

   (2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutita de taxa de timbru.

   Art. 13.(1) Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei cai de atac se poate acorda în urma unei noi cereri.

   (2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitarii unei cai de atac se adreseaza instantei a carei hotarâre se ataca si se solutioneaza de urgenta, de un alt complet decât cel care a solutionat cauza pe fond. În cazul în care cererea de acordare a ajutorului public judiciar este admisa, durata necesara solutionarii acesteia se adauga termenului pentru exercitarea caii de atac.

   (3) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar formulata ulterior introducerii caii de atac se adreseaza instantei competente sa solutioneze acea cale de atac.

   Art. 14.(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formuleaza în scris si va cuprinde mentiuni privind obiectul si natura procesului pentru care se solicita ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul si starea materiala a solicitantului si a familiei sale, atasându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia si ale familiei sale, precum si dovezi cu privire la obligatiile de întretinere sau de plata. Cererea va fi însotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului în sensul de a preciza daca în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce forma, pentru ce cauza, precum si cuantumul acestui ajutor.

   (2) La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul ca, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecata ale celeilalte parti vor fi în sarcina sa, precum si posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevazut la art. 17 alin. (2).

   (3) Instanta poate solicita orice lamuriri si dovezi partilor sau informatii scrise autoritatilor competente.

   Art. 15.(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanta se pronunta, fara citarea partilor, prin încheiere motivata data în camera de consiliu.

   (2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicarii încheierii.

   (3) Cererea de reexaminare se solutioneaza în camera de consiliu de un alt complet, instanta pronuntându-se prin încheiere irevocabila.

   Art. 16.(1) Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul sau estimat este disproportionat fata de valoarea obiectului cauzei, precum si atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicita pentru apararea unui interes legitim ori se solicita pentru o actiune care contravine ordinii publice sau celei constitutionale.

   (2) Daca cererea pentru a carei solutionare se solicita ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de solutionare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsa, daca se dovedeste ca solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului sa urmeze o asemenea procedura.

   (3) Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despagubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputatiei sale, în conditiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum si în cazul în care cererea decurge din activitatea comerciala sau dintr-o activitate independenta desfasurata de solicitant.

   Art. 17.(1) Orice persoana interesata va putea sesiza oricând instanta care a încuviintat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situatia reala a celui caruia i s-a încuviintat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspenda în cursul noilor cercetari.

   (2) Daca instanta constata ca cererea de ajutor public judiciar a fost facuta cu rea-credinta, prin ascunderea adevarului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despagubire a sumelor de care a fost scutit, precum si la o amenda în cuantum de pâna la 5 ori suma pentru care a obtinut nejustificat scutirea.

   (3) Împotriva încheierii se poate face numai cerere de reexaminare, putându-se solicita motivat sa se revina asupra despagubirii sau a amenzii ori sa se dispuna reducerea acestora. Cererea se face în termen de 5 zile de la data comunicarii încheierii si se solutioneaza de un alt complet, prin încheiere irevocabila.

   Art. 18. – Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviintarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut în pretentiile sale. Partea cazuta în pretentii va fi obligata la plata catre stat a acestor sume.

   Art. 19.(1) Daca partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretentii, cheltuielile procesuale avansate de catre stat ramân în sarcina acestuia.

   (2) Instanta poate dispune însa, odata cu solutionarea cauzei, obligarea partii care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de catre stat, daca prin comportamentul nediligent avut în timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori daca prin hotarâre judecatoreasca s-a constatat ca actiunea a fost exercitata abuziv.

   Art. 20. – În cazul în care persoana care îndeplinette conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) sau (2) face dovada ca, anterior începerii procesului, a parcurs procedura de mediere a litigiului, beneficiaza si de restituirea sumei platite mediatorului cu titlu de onorariu. De acelasi drept beneficiaza si persoana care îndeplineste conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) sau (2), daca solicita medierea dupa începerea procesului, dar înainte de prima zi de înfatisare. Suma la a carei restituire partea are dreptul se stabileste de instanta, prin încheiere pronuntata potrivit art. 15.

   Art. 21.(1) Dispozitivul încheierii cuprinzând obligatia de plata a sumelor prevazute la art. 17 alin. (2) si art. 18 constituie titlu executoriu.

   (2) În cazul în care titlul executoriu este temei pentru executarea unei creante bugetare, acesta va fi comunicat din oficiu organelor competente.

   Art. 22.(1) Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar de catre stat în conditiile prezentei ordonante de urgenta, denumit în continuare fondul pentru ajutor public judiciar, se constituie din sumele prevazute la art. 25 alin. (1) si art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.

   (2) Fondul pentru ajutor public judiciar se cuprinde distinct în bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei.

   (3) Sumele reprezentând onorariile avocatului, expertului, traducatorului, interpretului, executorului judecatoresc sau mediatorului se platesc în cont bancar, prin virament sau în numerar, prin compartimentele economice ale tribunalelor.

   SECtIUNEA a 2-a Asistenta prin avocat

 Art. 23. – Ajutorul public judiciar sub forma asistentei prin avocat se acorda conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la asistenta judiciara sau asistenta judiciara gratuita.

    SECtIUNEA a 3-a Ajutorul public judiciar sub forma platii onorariului expertului, traducatorului sau interpretului

 Art. 24.(1) În cazul încuviintarii cererii de ajutor public judiciar, sub forma platii onorariului expertului, traducatorului sau interpretului, prin încheierea de încuviintare a asistentei se stabileste si onorariul provizoriu cuvenit acestora.

   (2) Dupa prestarea serviciului pentru care s-a platit onorariul provizoriu, instanta va stabili onorariul definitiv.

   Art. 25. – Încheierea pronuntata de instanta cu privire la onorariul provizoriu si, dupa caz, la sumele ce reprezinta diferenta între onorariul provizoriu si cel definitiv constituie titlu executoriu.

   SECtIUNEA a 4-a Ajutorul public judiciar sub forma platii onorariului executorului judecatoresc

   Art. 26.(1) În cazul încuviintarii cererii de ajutor public judiciar sub forma platii onorariului executorului judecatoresc, prin încheierea de încuviintare a asistentei se stabileste si onorariul provizoriu cuvenit executorului judecatoresc, în functie de complexitatea dosarului la acea data.

   (2) Cererea împreuna cu încheierea de încuviintare se trimit, de îndata, camerei teritoriale a executorilor judecatoresti din circumscriptia teritoriala a acelei instante.

   (3) Colegiul director al camerei teritoriale a executorilor judecatoresti are obligatia de a desemna, în termen de 3 zile, un executor judecatoresc, caruia îi transmite, odata cu înstiintarea desemnarii, încheierea prevazuta la alin. (1). Presedintele are obligatia de a comunica si beneficiarului ajutorului public judiciar numele executorului judecatoresc desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însusi desemnarea unui anumit executor judecatoresc, competent din punct de vedere teritorial.

   Art. 27.(1) Dupa îndeplinirea atributiilor pe care legea si statutul le prevad în sarcina executorului judecatoresc, instanta va stabili, la cererea executorului judecatoresc, onorariul definitiv, în functie de complexitatea cauzei si de volumul activitatii desfasurate, în limitele onorariilor stabilite potrivit legii.

   (2) Încheierea pronuntata de instanta cu privire la onorariul provizoriu si, dupa caz, la sumele ce reprezinta diferenta dintre onorariul provizoriu si cel definitiv constituie titlu executoriu, fara îndeplinirea vreunei alte conditii sau formalitati.

   Art. 28.(1) Executorul judecatoresc desemnat potrivit art. 26 alin. (3) sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina profesionala decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.

   (2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinara, în conditiile legii.

   Art. 29. – Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a acestuia la executarea începuta de executorul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma platii onorariului executorului judecatoresc.

   Art. 30.(1) Executorul judecatoresc este dator sa depuna toate diligentele pentru ducerea la îndeplinire a executarii în cauza în care a fost desemnat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa îndeplineasca cu celeritate demersurile prevazute de lege, cu respectarea drepturilor partilor, a obligatiilor sale profesionale si a normelor procedurale.

   (2) Executorului judecatoresc care acorda ajutor public judiciar îi este interzis sa solicite sau sa primeasca alte sume de bani sau alte foloase de la partea asistata.

   Art. 31.(1) Împotriva modului de îndeplinire a obligatiilor profesionale de catre executorul judecatoresc desemnat partea asistata poate face plângere la instanta care a încuviintat ajutorul public judiciar. În cazul în care plângerea este gasita întemeiata, instanta sesizeaza colegiul director al camerei teritoriale a executorilor judecatoresti în vederea înlocuirii executorului.

   (2) Odata cu înlocuirea executorului judecatoresc, organele de conducere ale camerei teritoriale a executorilor judecatoresti vor lua masuri de verificare a activitatii executorului înlocuit si, daca este cazul, de sanctionare, potrivit legii.

   Art. 32.(1) În cazul în care beneficiarul asistentei judiciare renunta la continuarea executarii silite, executorul judecatoresc are obligatia de a înstiinta camera teritoriala a executorilor judecatoresti, precum si instanta care a încuviintat ajutorul public judiciar.

   (2) În acest caz, precum si în orice alta situatie în care executorul desemnat nu finalizeaza executarea silita, instanta stabileste onorariul proportional cu actele de executare efectuate, chiar sub nivelul minim stabilit potrivit art. 27 alin. (1).

   SECtIUNEA a 5-a Ajutorul public judiciar sub forma facilitatilor la plata taxelor judiciare 

   Art. 33. – În cazul încuviintarii cererii de acordare a facilitatilor la plata taxelor judiciare, prin încheiere se vor stabili fie scutirea de plata, fie, dupa caz, cota de reducere, termenele de plata si cuantumul ratelor.

   Art. 34.(1) În cazul în care taxele judiciare datorate sunt mai mari decât dublul venitului net lunar pe familie al solicitantului din luna anterioara formularii cererii de ajutor public judiciar, esalonarea platii se va face astfel încât rata lunara datorata sa nu depaseasca jumatate din venitul net pe familie, daca instanta nu apreciaza necesar a se acorda o alta forma de ajutor, mai favorabila.

   (2) Esalonarea platii taxelor judiciare se poate face în cel mult 48 de rate lunare.

   CAPITOLUL IV Asistenta extrajudiciara

   Art. 35.(1) Asistenta prin avocat poate fi si extrajudiciara si consta în acordarea de consultatii, formularea de cereri, petitii, sesizari, initierea altor asemenea demersuri legale, precum si în reprezentarea în fata unor autoritati sau institutii publice, altele decât cele judiciare sau cu atributii jurisdictionale, în vederea realizarii unor drepturi sau interese legitime. Asistenta extrajudiciara trebuie sa conduca la furnizarea unor informatii clare si accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la institutiile competente, si, daca este posibil, la conditiile, termenele si procedurile prevazute de lege pentru recunoasterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant.

   (2) Asistenta extrajudiciara se acorda conform prevederilor Legii nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

   Art. 36. – Avocatul care a acordat asistenta extrajudiciara nu poate acorda asistenta judiciara aceleiasi persoane, pentru valorificarea ori apararea aceluiasi drept sau interes, în cazul în care beneficiarul asistentei extrajudiciare formuleaza cerere de chemare în judecata pentru valorificarea ori apararea acelui drept sau interes.

   Art. 37. – Modul de plata si nivelul remuneratiei avocatilor pentru serviciile de asistenta extrajudiciara se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Justitiei si Uniunea Nationala a Barourilor din România.

   CAPITOLUL V Organizarea, coordonarea si controlul activitatii de acordare a ajutorului public judiciar

   Art. 38.(1) Coordonarea si controlul activitatii de acordare a ajutorului public judiciar se fac de Ministerul Justitiei.

   (2) Finantarea activitatii de acordare a ajutorului public judiciar se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justitiei. Sumele necesare ajutorului public judiciar se stabilesc anual prin legea bugetului de stat.

   (3) Principalele atributii ale Ministerului Justitiei în domeniul coordonarii si controlului activitatii de acordarea a ajutorului public judiciar sunt:

   a) exercita controlul si asigura coordonarea, sub aspect functional si organizatoric, în ceea ce priveste modul în care se acorda ajutorul public judiciar;

   b) ia masuri pentru informarea publicului cu privire la sistemul de ajutor public judiciar;

   c) stabileste, prin protocol sau prin ordin, potrivit legii, valoarea sau, dupa caz, limitele onorariilor pentru acordarea asistentei de catre avocat si, respectiv, pentru executorul judecatoresc;

   d) evalueaza necesitatile bugetare pentru acordarea asistentei judiciare si propune bugetul, pentru a fi inclus, separat, în bugetul Ministerului Justitiei;

   e) centralizeaza datele si informatiile referitoare la acordarea ajutorului public judiciar;

   f) întocmeste criteriile statistice pentru evidenta datelor si informatiilor privind acordarea ajutorului public judiciar.

   Art. 39.(1) Datele si informatiile referitoare la acordarea ajutorului public judiciar se centralizeaza, se administreaza si se actualizeaza de Ministerul Justitiei.

   (2) În vederea întocmirii si actualizarii evidentei, instantele judecatoresti si Uniunea Nationala a Barourilor din România transmit Ministerului Justitiei, trimestrial, situatii privind cererile de acordare a ajutorului public judiciar si, respectiv, a asistentei extrajudiciare, cuprinzând date referitoare la încuviintarea si respingerea cererilor, înlocuirea avocatilor, a executorilor judecatoresti, precum si orice alte informatii solicitate de Ministerul Justitiei în vederea îndeplinirii obligatiilor ce îi revin potrivit prezentei ordonante de urgenta.

   Art. 40.(1) Ministerul Justitiei poate face verificari, din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane interesate, cu privire la realitatea situatiei materiale a celui care a beneficiat de asistenta extrajudiciara. Verificarile pot fi facute oricând, timp de 2 ani de la data acordarii acesteia.

   (2) În cazul în care constata ca beneficiarul ajutorului public judiciar sau al asistentei extrajudiciare a prezentat date false sau a ascuns date în legatura cu situatia sa materiala, Ministerul Justitiei va sesiza organele fiscale competente, în vederea obligarii acestuia la restituirea sumelor de care a beneficiat în mod nejustificat.

   CAPITOLUL VI Reguli speciale privind acordarea ajutorului public judiciar cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau altor persoane care au domiciliul ori resedinta obisnuita pe teritoriul unui stat membru si formularea unei cereri de asistenta judiciara catre un alt stat membru al Uniunii Europene

   Art. 41.(1) Cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulata de cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau de persoane care au domiciliul sau resedinta obisnuita în unul dintre aceste state, altul decât România, se depune însotita de documente justificative:

   a) fie prin intermediul autoritatii centrale a statului membru de domiciliu sau de resedinta al solicitantului;

   b) fie prin intermediul autoritatii centrale române;

   c) fie direct la instanta româna competenta potrivit art. 11.

   (2) Cererea, precum si înscrisurile doveditoare se depun traduse în limba româna.

   Art. 42. – Când cererea este depusa prin intermediul autoritatii centrale române, aceasta are obligatia transmiterii catre instanta competenta.

   Art. 43.(1) În situatiile reglementate de prezenta sectiune, în cazul în care, la data formularii cererii de ajutor public judiciar, nu se poate determina instanta competenta potrivit art. 11, cererea se solutioneaza de Tribunalul Bucuresti.

   (2) Asistenta extrajudiciara se asigura, în situatia prevazuta la alin. (1), de Baroul Bucuresti.

   Art. 44. – Ajutorul public judiciar încuviintat potrivit prezentului capitol include, în afara formelor prevazute la art. 6, urmatoarele:

   a) cheltuielile pentru traducerea înscrisurilor depuse de beneficiar si care au fost solicitate de instanta sau de autoritatea cu atributii jurisdictionale în vederea solutionarii cauzei;

   b) asigurarea unui interpret în procedurile în fata instantei/autoritatii cu atributii jurisdictionale;

   c) cheltuielile deplasarii în România, pe care beneficiarul asistentei sau o alta persoana trebuie sa o faca la cererea instantei ori a autoritatii cu atributii jurisdictionale ori în cazul în care legea prevede prezenta obligatorie a uneia dintre aceste persoane.

   Art. 45.(1) Cetatenii români, precum si cettaenii straini si apatrizii, cu domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul României, beneficiaza de consultanta juridica gratuita din partea autoritatii centrale române, în conditiile prezentei ordonante de urgenta, în vederea obtinerii asistentei juridice în cauze de competenta instantelor unui alt stat membru al Uniunii Europene sau pentru executarea unei hotarâri pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, în conditiile prevazute de legea acelui stat. Autoritatea centrala româna asista solicitantul, asigurându-se ca cererea, completata conform anexei care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta, sa fie însotita de toate documentele conexe pretinse de autoritatea competenta a statului solicitat.

   (2) Autoritatea centrala româna asigura traducerea cererii si a documentelor conexe necesare. Traducerea se face:

   a) fie în limba oficiala a statului membru solicitat;

   b) fie în una dintre limbile acelui stat ce corespunde uneia dintre limbile institutiilor Comunitatii;

   c) fie în una dintre limbile acceptate de statul membru solicitat, potrivit Directivei (CE) nr. 8/2003 de îmbunatatire a accesului la justitie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenta judiciara acordata în astfel de litigii.

   (3) Autoritatea centrala româna, în termen de 15 zile de la data primirii cererii si a documentelor conexe, traduse conform alin. (2), le transmite autoritatii de primire competente a acelui stat membru.

   Art. 46.(1) Autoritatea centrala româna poate refuza transmiterea unei cereri de asistenta juridica într-un alt stat membru daca o astfel de cerere este vadit neîntemeiata sau excedeaza domeniului de aplicare al Directivei (CE) nr. 8/2003.

   (2) În cazul în care cererea de asistenta juridica formulata si transmisa potrivit art. 45 este respinsa de autoritatea competenta a statului membru solicitat, autoritatea centrala româna va cere solicitantului restituirea cheltuielilor de traducere.

   Art. 47. – Cererile si documentele conexe, transmise sau primite în conformitate cu prevederile prezentului capitol, sunt scutite de formalitatea legalizarii sau de orice alta formalitate echivalenta.

   Art. 48. – Se desemneaza Ministerul Justitiei ca autoritate centrala româna în materia acordarii ajutorului public judiciar, în sensul Directivei (CE) nr. 8/2003.

   Art. 49. – Cererile pentru acordarea ajutorului public judiciar, formulate conform prezentului capitol, se întocmesc potrivit formularului de cerere prevazut în anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.

   CAPITOLUL VII Dispozitii finale si tranzitorii

 Art. 50.(1) Pentru ducerea la îndeplinire, în calitate de autoritate centrala, a unor obligatii rezultate din prezenta ordonanta de urgenta sau asumate în cadrul cooperarii judiciare internationale, prin instrumentele internationale la care România este parte, Ministerul Justitiei poate încheia, potrivit legii, conventii de colaborare cu:

   a) avocati, pentru furnizarea unor servicii de consultanta, asistenta si/sau reprezentare, dupa caz;

   b) executori judecatoresti;

   c) traducatori si interpreti.

   (2) Pentru îndeplinirea altor atributii care îi revin din aplicarea prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Justitiei poate încheia protocoale cu Uniunea Nationala a Barourilor din România, cu Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, cu organele reprezentative ale altor profesii ori cu alte institutii sau autoritati.

   Art. 501. – Sumele reprezentând limitele de venit prevazute la art. 8 alin. (1) si (2) se pot actualiza prin hotarâre a Guvernului.

   Art. 502. – În situatia în care, prin hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila, beneficiarul ajutorului public dobândeste bunuri sau drepturi de creanta a caror valoare, respectiv cuantum, depaseste de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat sa restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevazuta la cap. III din prezenta ordonanta de urgenta.

   Art. 51. – Alineatul (1) al articolului 26 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    “Art. 26. – (1) Sumele provenind din taxele judiciare de timbru, amenzile judiciare, impozitele încasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale executorilor judecatoresti constituie venituri la bugetul de stat si se cuprind distinct în bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei si vor fi folosite pentru finantarea sistemului de ajutor public judiciar.”

   Art. 52. – Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   Art. 53. – La data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga art. 74-81 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, alin. (1) al art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 295 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

   Art. 54.(1) Prezenta ordonanta de urgenta transpune Directiva Consiliului 2003/8/CE de îmbunatatire a accesului la justitie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenta judiciara acordata în astfel de litigii, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L nr. 26 din 31 ianuarie 2003.

   (2) Prevederile prezentei ordonante de urgenta care transpun prevederile Directivei (CE) nr. 8/2003 prevaleaza asupra dispozitiilor continute în acordurile bilaterale si multilaterale încheiate de statele membre, inclusiv:

   a) Acordul european privind transmiterea cererilor de asistenta judiciara, semnat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977, modificat prin Protocolul aditional la Acordul european privind transmiterea cererilor de asistenta judiciara, semnat la Moscova în 2001;

   b) Conventia privind facilitarea accesului international la justitie, încheiata la Haga la 25 octombrie 1980.

    PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>